Plantarea bulbilor la munte
Plantări de toamnă, flori de vară și răbdare în fața înghețurilor târzii
La munte, bulbii pe care îi cultiv se împart, pentru mine, în două mari categorii: cei plantați toamna pentru primăvara următoare și cei sensibili la ger, pe care îi aduc în grădină după încălzirea vremii. Fiecare categorie are propriul ritm, iar calendarul este doar începutul deciziei.
În limbajul obișnuit îi numim adesea pe toți „bulbi”, deși daliile au rădăcini tuberizate, iar gladiolele au cormi. Diferența contează când alegem adâncimea de plantare și modul de păstrare peste iarnă. [1]
Bulbii plantați toamna
Narcisele, lalelele și brândușele își găsesc locul în pământ toamna. În grădina mea, multe dintre aceste plantări au loc în octombrie, dar nu aștept aceeași dată pentru toate speciile. Narcisele și brândușele pot fi plantate mai devreme, iar lalelele preferă un sol deja răcorit. Important este ca pământul să poată fi lucrat și să nu fie îmbibat cu apă si sa permită înrădăcinarea [1]

Recomandările din țări cu ierni mai blânde trebuie însă interpretate cu grijă; o plantare foarte târzie poate găsi, la Bran, solul deja înghețat.
Adâncimea și drenajul
Aleg locurile în care apa nu băltește. Adâncimea plantarii nu compensează drenajul slab din gradina mea , iar pe solul greu nu îngrop bulbii tot mai adânc doar de teama gerului.
Pentru mulți bulbi, reperul general este o groapă adâncă de două până la trei ori înălțimea bulbului, măsurată până la baza lui. Există excepții (bujorii) așa că indicația speciei de pe ambalaj are prioritate. Bulbii plantați trebuie să fie fermi, fără porțiuni moi sau putrezite. [1]
La plantare, merită marcat locul ocupat de fiecare grup. Primăvara, când apar primele frunze, o etichetă simplă ajută mai mult decât memoria unei după-amiezi de toamnă totuși.
Bujorii se plantează aproape de suprafață
Bujorii erbacei nu sunt bulbi și nu urmează regula adâncimii de două–trei ori înălțimea bulbului. La plantarea unei diviziuni cu rădăcini goale, așez mugurii — «ochii» — orientați în sus și îi acopăr cu cel mult aproximativ 2,5 cm de pământ. Dacă sunt plantați mai adânc, planta poate frunze, dar poate înflori slab sau deloc. Aleg un loc însorit, cu sol fertil și bine drenat, apoi ud pentru ca pământul să se așeze în jurul rădăcinilor. [4]
În clima rece din Bran nu compensez gerul îngropând coroana mai adânc și nu ridic un strat gros de mulci peste muguri. Regula se aplică bujorilor erbacei și celor intersecționali; bujorii arbustivi altoiți au alte cerințe de plantare. [4][5]
Mai este un reper, nu o garanție
Daliile și gladiolele sensibile la ger intră în planul plantărilor de primăvară. Pentru daliile deja pornite în vegetație, așteptarea trebuie să continue până când riscul de îngheț a trecut; într-un an rece, asta poate însemna mai târziu decât luna mai. Pornirea în ghivece, la adăpost și la lumină, permite un început mai timpuriu fără expunerea lăstarilor la frig. [2]
Plantele crescute la adăpost au nevoie de acomodare treptată înainte de mutarea definitivă afară. O zi caldă nu spune nimic sigur despre noaptea următoare totusi intre munți . La gladiole, se verifică tipul cultivat și recomandările pentru cormi, fără a aplica automat metoda de plantare a daliilor.
După înflorire și înainte de iarnă
La bulbii de primăvară, frunzele se lasă să se îngălbenească natural. Ele refac rezervele pentru sezonul următor; nu le tai cât sunt încă verzi doar pentru a ordona stratul. [3]
Pentru daliile dintr-o grădină cu ierni aspre, păstrarea la adăpost este varianta prudentă. Rădăcinile tuberizate se scot înainte ca solul să înghețe, adesea după ce prima brumă a afectat frunzișul. Se zvântă și se depozitează într-un loc răcoros, ferit de îngheț, verificând periodic apariția putregaiului sau a deshidratării excesive. Gladiolele au propriul ritm de maturare și scoatere; nu aștept înnegrirea frunzelor ca regulă comună tuturor plantelor. [2]
Când revine frigul
Lăstarii sensibili pot fi protejați temporar cu agrotextil, iar ghivecele pot fi mutate la adăpost. Mulciul ajută solul, dar nu se îngrămădește peste frunzele și lăstarii verzi pentru a-i feri de brumă.
Pentru mine, partea cea mai frumoasă rămâne această legătură între anotimpuri: ceea ce așez în pământ într-o zi rece de toamnă poate deveni prima bucurie a primăverii. Răbdarea nu înseamnă amânare fără rost, ci alegerea momentului în care planta are cele mai bune șanse.